duminică, 29 aprilie 2007

DESPRE ORASUL BROSTENI IN PRESA

Deşi fac parte din partide diferite, dar din aceeaşi alianţă, primarul Steliean Chirilă, inginer de profesie, fost şef al Ocolului Silvic Broşteni, şi viceprimarul Vasile Candrea, profesor de istorie, autorul unei monografii a Broştenilor, fac o echipă bine sudată. După cum am aflat, şi secretarul acestei instituţii, doamna Viorica Vizitiu, „vorbeşte aceeaşi limbă”, a echipei, iar atunci când este vorba de interesul comunităţii locale, toţi pun umărul. Şi treburi şi proiecte sunt multe. După cum ne-a mărturisit, recent, domnul primar Chirilă, „visul nostru este să facem din Broşteni un oraş european, o localitate turistică, de munte, atrăgătoare, bine gospodărită şi cu cât mai multe utilităţi, de care să beneficieze fiecare cetăţean”. Documentarea făcută aici ne-a convins că autorităţile locale din Broşteni sunt puse pe fapte mari.Deschis către ceea ce este modern (cu laptop pe masă), receptiv la nou, domnul ing. Steliean Chirilă are un „of” legat de localitatea pe care o păstoreşte. Domnia sa crede că oraşul Broşteni nu este luat în seamă, nu i se mai acordă atenţia cuvenită ca atunci când mineritul era în floare, iar aşezarea contribuia cu un procentaj substanţial la forţa economică a judeţului. Printre altele, „oful” primarului îl constituie drumul judeţean ce leagă oraşul de Dârmoxa. Pe aici era cândva, până după 1950, singura cale ce ducea spre Vatra Dornei. Drumul în cauză, judeţean, este rău întreţinut. Primăria ar vrea ca acesta să fie trecut în patrimoniul ei pentru a-l putea reface, eventual pentru a-l asfalta. Până acum, toţi candidaţii la funcţia de primar au promis, în campaniile electorale, că vor reface acel drum, dar nimeni nu a făcut nimic, pentru că nu a putut; legea nu permite să investeşti un leu „local” pe o asemenea arteră rutieră, pentru că este a judeţului şi nu a localităţii. Acum, ceva se pare că a... mişcat. Printr-un parteneriat cu Consiliul Judeţean, „s-a pus” de o lucrare de vreo 40 de miliarde de lei, urmând ca, pe această rută, să fie aşternut asfalt pe câţiva km. Primăria Broşteni a efectuat deja măsurătorile necesare, studiul de fezabilitate şi a suportat şi contravaloarea proiectului. „Eu nu sufăr de patriotism local, zicea domnul primar, dar mi se pare că suntem… delimitaţi. Mai peste tot se vorbeşte de Bucovina, şi mai puţin de judeţul Suceava. Chiar dacă această localitate a adus valori mari economiei judeţului, uneori a devenit un fel de «batalion disciplinar» pentru unii. Mi se pare că, la nivel de judeţ, există o... greaţă de Broşteni”. Nu ştiu câtă dreptate are domnul Chirilă în cele spuse, dar ştiu că, împreună cu „echipa” de care dispune, „face săpături” şi chiar a început să deschidă un imens „şantier” pentru a face din localitate ceea ce spunea mai sus: un oraş european modern. Pentru aceasta, a participat la mai toate întrunirile din ţară în care a fost vorba de fonduri externe, urmărind să „prindă” tot ceea ce se poate în privinţa unor finanţări. Sunt vizate câteva obiective esenţiale: refacerea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă a oraşului, care este foarte vechi, a canalizării, a străzilor şi a salubrizării. Pentru toate acestea s-au făcut studii de fezabilitate, iar acum urmează proiectele tehnice, în speranţa că, „în câţiva ani, le vom finaliza pe toate”.
Un început promiţător
Un scurt inventar al faptelor edilitare din ultima perioadă de timp în Broşteni (chiar dacă aici, după cum se ştie, a căzut un bloc-ruină şi a omorât doi oameni), arată că începutul este bun şi promiţător. Pentru unii, chiar curajos şi de neaşteptat. Mai întâi să amintim de cei 4 km de drum comunal, spre Cotârgaşi, asfaltat printr-un Program SAPARD. Din nefericire, în urma unor ploi torenţiale din luna august, lucrarea a fost afectată în 4 puncte, pierderile fiind estimate la 7 miliarde de lei. Există însă posibilitatea ca, tot prin fonduri SAPARD, să se efectueze reparaţiile necesare. Oraşul Broşteni va beneficia (şi merita acest lucru de mai mult timp) de o piaţă agroalimentară modernă, care este estimată la 3 miliarde de lei. Într-o centrală termică a fostului Combinat minier, vândută cu aprobarea cuiva din primul eşalon al puterii locale, cu 5 milioane de lei şi recumpărată de Primărie (de unde se vede că omul sfinţeşte locul), începe să se contureze o piaţă închisă, cu încălzire centrală, cu gresie şi termopan, cu 10 camere de hotel la etaj, cu grup sanitar, spaţii speciale pentru administraţie şi pentru medicul veterinar, cu încăperi rezervate comercializării cărnii, peştelui şi laptelui etc. O piaţă, pe o suprafaţă de aproape 400 metri pătraţi, care va răspunde cerinţelor Uniunii Europene. De consemnat mai este că această importantă investiţie va fi finalizată în câteva luni. După localul nou de şcoală din Holda, cu încălzire centrală şi apă curentă, înălţat prin fonduri de la Banca Mondială, gospodarii Broşteniului se gândesc la sala de sport, a cărei construcţie va începe anul viitor. Şi cum acesta (anul) bate la uşă, proiectele, avizele, studiile necesare au fost finalizate, în aşteptare fiind doar constructorul.
Aşa cum menţionam mai sus, când este vorba de o finanţare externă, când se pune problema obţinerii unor fonduri, primarul Chirilă este prezent. S-a bătut pentru 8 proiecte, din care pentru 5 au obţinut aprobările necesare. Este vorba de acoperirea a 8 blocuri de locuinţe, executarea aducţiunii de apă în satul Hăleasa şi în zona „Cărbunari” din Cotârgaşi, modernizarea (pietruirea) a 1,5 km de drum comunal în Holdiţa şi a 4 km de drum în Dârmoxa, iar un proiect se referă la dezvoltarea turismului. Pentru toate acestea, banii sunt veniţi şi s-au făcut chiar şi licitaţiile pentru executarea lucrărilor.
Gânduri sunt, aşadar, multe, voinţă şi iniţiativă de a face ceva bun, trainic pentru oraş există. Atât domnul primar Steliean Chirilă, cât şi vice-primarul Vasile Candrea ne-au vorbit şi de alte intenţii care ţin de înfrumuseţarea aşezării, de schimbarea înfăţişării acesteia. Am aflat, bunăoară, despre câteva proiecte deosebit de interesante, menite să sporească zestrea edilitară şi de confort a localnicilor. Este vorba de un nou Plan Urbanistic General (PUG), prin care întregul centru civic al aşezării urmează să fie reamenajat. Cu un nou local al Primăriei (cel actual a fost construit în 1895), cu spaţii comerciale moderne, cu locuri de parcare pentru maşini, cu alei şi spaţii verzi. Coloritul cenuşiu al actualelor blocuri va dispărea, iar oraşul Broşteni, cu interesantele sale monumente istorice înregistrate în patrimoniul naţional, îşi va înscrie numele acolo unde îi este locul, în rândul aşezărilor turistice cu mare căutare de pe Valea Bistriţei.
Ce-ar mai trebui spus...
Oraşul Broşteni, până nu de mult comună, este una dintre cele mai întinse localităţi din judeţ. Cei aproape 7000 de locuitori sunt răsfiraţi printre munţi şi văi, pe o suprafaţă de circa 45.000 de hectare de teren. Mineritul practicat în decursul anilor, mai ales cel din munţii Călimani, a revărsat asupra acestei aşezări un „nor” greu, de poluare. În urma discuţiilor purtate, recent, cu autorităţile locale am aflat un lucru îmbucurător. În ultimul timp, pe pâraiele din zonă au reapărut cleanul, mreana şi alte specii de peşti despre care se spunea că sunt aici pe cale de dispariţie. Bistriţa, de care întreaga localitate a fost şi este legată trup şi suflet, a redevenit cristalină, iar flora şi fauna ei încep să se refacă. Localitatea se află într-un evident proces de transformare, mândră fiind şi de tradiţiile ei spirituale, de o serie de personalităţi care au activat aici, îndeplinind diferite funcţii, sau chiar au văzut lumina zilei în oraşul în care se află bojdeauca Irinucăi. Îi avem în vedere pe Gheorghe Teodorescu Chirileanu, fiu de ţăran din Holda, ajuns renumit filolog, critic şi istoric literar, folclorist, care a lăsat la sfârşitul vieţii o bibliotecă de circa 30.000 de volume, unele fiind un adevărat tezaur pentru cultura românească; Ion Grinţescu, născut în Broşteni, farmacist de renume, docent al Universităţii din Geneva, primul român care a studiat flora Paraguayului, autor al unui interesant curs de botanică generală; Mihai Băcescu, academician, prof. universitar, doctor, oceanolog de talie mondială, născut la Broşteni şi alţii. Numele acestora şi ale multor altora vor fi date unor instituţii sau străzi care încep să se contureze în Broşteni.
ARTICOL APARUT IN "CRAI NOU"

 
Design by Free WordPress Themes