miercuri, 11 iulie 2007

INVATATURI CRESTINE - POCĂINŢA

POCĂINŢA
-întâlnirea omului cu Dumnezeu-

Prin pocăinţă omul se împacă cu Dumnezeu,se apropie de Dumnezeu,se întâlneşte cu Dumnezeu.A ne pocăi înseamnă în primul rând a recunoaşte că am greşit,că am căzut în păcat,că L-am supărat pe Dumnezeu.Apoi urmează scaunul de spovedanie,unde prin Sf.Taină a Spovedaniei fiecare dintre noi venim în faţa lui Dumnezeu şi ne mărturisim păcatele noastre.Nu în ultimul rând atunci când ne pocăim trebuie să promitem înaintea lui Dumnezeu că vom sta departe de cel de cel mai mare păcat al nostru-cel care ne stăpâneşte.Pentru a te putea pocăi trebuie în primul rând să ierţi.Să ierţi pe toată lumea şi pe cel pe care îl iubeşti şi pe prietenul tău,dar şi pe vrăjmaşul tău,pe cel care ţi-a făcut rău,pe cel care te-a supărat.
Fiecare trebuie să ierte dar şi să-şi ceară iertare, pentru-că Mântuitorul Iisus Hristos spune:,,Dacă veţi ierta oamenilor păcatele lor şi Tatăl Meu vă va ierta păcatele voastre,iar dacă nu veţi ierta oamenilor păcatele lor nici Tatăl Meu din ceruri nu vă va ierta vouă păcatele voastre”.Atunci când ne pocăim trebuie să ne smerim,să ne vedem doar pe noi,păcatele noastre şi să nu judecăm pe alţii.Sf.Efrem Sirul în rugăciunea din Postul Mare spune:,,Aşa Doamne dăruieşte-mi să-mi văd păcatele mele şi să nu osândesc pe fratele meu”
Din păcate pentru unii creştini astăzi pocăinţa este un cuvânt uitat,un cuvânt care nu aparţine vocabularului
funcţiei şi a bogăţiei pe care o deţin. Unii datorită funcţiei pe care o au (trecătoare dealtfel),socotesc din mândrie Biserica,preotul şi tot ce ţine de dogmă şi învăţătura creştină un lucru nesemnificativ,fără importanţă.Biserica este aşezată în opinia lor în urma celorlalte instituţii ale statului-pe ultimul loc dacă se poate.Spun Sf.Părinţi ,,Astăzi scara valorică s-a inversat,ce e rău e bun şi ce e bun e rău”.Alţii datorită bogăţiei pe care o au(evident trupească),hulesc Biserica şi o i-au în batjocură neştiind de fapt că Dumnezeu nu se lasă niciodată batjocorit.Nu au uitat cei bogaţi şi cu înalte dregătorii,să hulească Biserica şi pe capul acesteia Hristos,pe slujitorii ei,pe creştinii cei evlavioşi dar au uitat de postul creştin socotindu-l cum spunea Sf.Ioan Gură de Aur ,,nevrednic de a lua loc cu ei la masă”,au uitat de rugăciune,de a mai face Sf.Cruce,de întâlnirea cu Dumnezeu prin Sf.Taină a Împărtăşaniei,au uitat de a mai veni la Sf.Biserică unde Hristos îi aşteaptă în fiecare duminică şi sărbătoare,de milostenie şi de săracii care aşteaptă să fie miluiţi.
Ne putem pocăi,ne putem întâlni cu Dumnezeu,atunci când postim trupeşte dar mai ales sufleteşte(când postim de păcate),atunci când ne plecăm genunchi la rugăciune,când participăm la Sf.Liturghie,când facem metanii-semnul umilinţei în faţa lui Hristos,când suntem milostivi şi facem binele.Pocăinţa înseamnă pentru fiecare dintre noi părăsirea păcatului,fuga de păcat,întoarcerea la Dumnezeu şi la respectarea poruncilor Lui.Dumnezeu ne aşteaptă pe fiecare să ne pocăim,să punem început bun în viaţa noastră prin Biserică pentru-că ,,în afară de Biserică nu există mântuire”.Prin pocăinţă putem fi mai buni,mai răbdători,ne putem smeri dar ce este cel mai important este că ne putem întâlni cu Dumnezeu.


Pr.Ovidiu-Dimitrie Balabaşciuc
Parohia Sf.Nicolae-Broşteni

 
Design by Free WordPress Themes