sâmbătă, 7 iulie 2012

Un fost primar şi o avocată, trimişi în judecată pentru o înşelăciune de peste 10 milioane de euro

de

Un fost primar al unui oraş din judeţul Suceava şi o avocată din Iaşi au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava. Cei doi, împreună cu alte patru persoane, sunt acuzaţi că au încercat să pună mâna fraudulos pe o suprafaţă de 2.300 de hectare de pădure, aparţinând Domeniului regal Broşteni.
În faţa judecătorilor de la Tribunalul Suceava vor ajunge Steliean Chirilă, primar al oraşului Broşteni în legislaturile 2004-2008 şi 2008-2012, Ionel Ciprian Ciolan, actual secretar al Primăriei Broşteni, Viorica Vizitiu, fost secretar al aceleiaşi instituţii, Nela Chiva, avocat în cadrul Baroului Iaşi, precum şi două persoane fizice, respectiv Mitriţă Alexa şi Teodor Alexandru Reşcanu.
Procurorii anticorupţie din Suceava au stabilit că în perioada 2009-2011, Mitriţă Alexa s-a folosit de un act intitulat „Copie certificată după ACTUL DE DONAŢIE autentificat la Tribunalul Ilfov” pentru a pune mâna pe o suprafaţă de 2.300 hectare de pădure care apare ca donată de Principele Nicolae colonelului Alexandru Manolescu în cursul anului 1937. În realitate, susţin anchetatorii, în actul original aflat la Arhivele Naţionale, această suprafaţă de pădure nu apare.
Iniţial, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2.300 de hectare de teren care face parte din zona cunoscută sub denumirea „Domeniile Broşteni” a fost depusă de Teodor Alexandru Reşcanu, din Sinaia. La scurt timp, Reşcanu şi-a vândut drepturile asupra acestei proprietăţi către Alexa Mitriţă, acesta preluând afacerea din mers.

Reprezentanţii Primăriei Broşteni au dat o mână de ajutor
În baza acestei cereri, Comisia Locală de Fond Funciar a oraşului Broşteni a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate, dar Comisia Judeţeană de Fond Funciar Suceava a invalidat-o în luna iulie 2010.
Cei care revendicau pădurea s-au adresat instanţelor de judecată, obţinând în cele din urmă dreptul de proprietate. Prefectura Suceava susţine însă că actul de donaţie în baza căruia a fost solicitată pădurea din Broşteni nu este identic cu cel emis de Arhivele Naţionale, motiv pentru care s-a depus la Tribunalul Suceava o cerere de revizuire prin care se doreşte anularea titlului de proprietatea emis pentru cele 2.300 hectare de pădure, dar şi o sesizare la DNA.
Ancheta care a urmat nu a făcut decât să confirme suspiciunile celor de la Prefectura Suceava. Procurorii DNA Suceava au stabilit că Steliean Chirilă, primarul din Broşteni, Viorica Vizitiu, secretar al instituţiei la acea vreme, şi Ionel Ciprian Ciolan, consilier juridic al administraţiei locale din Broşteni, cu toţii membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar, l-au ajutat pe Mitriţă Alexa în demersurile sale.
Mai exact, oamenii de la Primăria Broşteni au înregistrat în fals o cerere de retrocedare a pădurii după termenul legal care era 30 noiembrie 2005. În cazul lui Ciolan s-a stabilit că nu şi-ar fi făcut treaba în mod corect nici în procesele care au urmat în instanţele de judecată şi care au avut ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele aproape 2.300 de hectare de pădure.

Ce a făcut avocata Nela Chiba
În privinţa avocatei ieşene Nela Chiba, aceasta este acuzată că a redactat cereri nedatate şi „a confirmat în calitate de avocat că  notificarea înregistrată la Primăria Broşteni în data de 30 noiembrie 2005 a fost redactată de ea şi depusă la Comisia Locală Broşteni de inculpatul Reşcanu Alexandru Teodor, aspect nereal”.
În plus, avocata a solicitat şi obţinut prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă un procent de 5% din suprafaţa de 46.000 de hectare a Domeniului regal Broşteni. Este vorba de cele 2.300 de hectare de pădure, despre care procurorii DNA Suceava spun că „a fost inserată fraudulos în cuprinsul copiei Actului de Donaţie din 1937, prin convertirea a 5 procente din acţiunile deţinute la Fabrica de cherestea Roznov în 5% din suprafaţa cu vegetaţie forestieră a Domeniului Broşteni”.
Prin aceste manevre, prejudiciul adus statului român a fost calculat la 10.435.100 de euro. Deoarece suprafaţa de 2.300 de hectare de pădure a fost câştigată în instanţă, anchetatorii au instituit sechestru asiguratoriu pentru a împiedica astfel o eventuală vânzare.

Articol preluat din MONITORUL DE SUCEAVA

 
Design by Free WordPress Themes