miercuri, 25 aprilie 2012

Drumurile din zona de munte, groapă lângă groapă

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)


Bătaie de joc la adresa şoferilor din zona de munte a judeţului Suceava, dar şi a celor care tranzitează aceste drumuri. Chiar dacă în acte apar cu denumirea de drumuri naţionale, şoselele care fac legătura între Vatra Dornei şi Cârlibaba, respectiv Iacobeni - pasul Prislop reprezintă în realitate un afront adus plătitorilor de taxe, impozite şi rovignete. Nici cel mai îndemânatec şofer nu ar fi în stare să ocolească gropile din asfalt, iar viteza de circulaţie mai mare de 30 km/h este echivalentă cu o vizită la un service auto. Cel mai bine ştiu asta oamenii locului, puşi în situaţia de a circula zilnic printre cratere în plin secol al autostrăzilor.
Aşa se face că un drum prin zonele amintite se parcurge într-un interval dublu sau chiar triplu faţă de ceea ce ar fi normal. Şi tot pe acele drumuri, Bucovina îşi invită turiştii să-i calce pragul. Cu o aşa reclamă este clar că recomandările vor fi dintre cele mai nefavorabile. Fireşte, autorităţile care trebuie să se ocupe de asfaltări şi de gestionarea banului public au explicaţii. Justificări de care plătitorii zecilor de taxe din România şi implicit din judeţul Suceava s-au săturat până peste cap.

Responsabilitatea pentru Drumul Naţional 17B care leagă municipiul Vatra Dornei de oraşul Broşteni revine Secţiei de Drumuri Naţionale Câmpulung Moldovenesc. Florin Anechiti, directorul acestei instituţii, spune că muncitorii s-au apucat deja de decapat, iar „dacă vremea ne permite ne apucăm de treabă”. Întrebat de ce lucrările nu s-au derulat până în prezent, Anechiti a găsit şi scuza perfectă: primăvara a venit târziu.
„Vrem să terminăm în ritm rapid, dar totul depinde de furnizori şi vreme”, a declarat şeful SDN Câmpulung Moldovenesc.

Shapir Structures, o firmă israeliană care-şi bate joc de români

În ceea ce priveşte DN 18, drumul care pleacă din Iacobeni şi merge prin Ciocăneşti şi Cârlibaba pentru a face legătura cu judeţul Maramureş, situaţia este de-a dreptul dezastruoasă. Gropile din asfalt există de aproape doi ani, dar în iarna care tocmai a trecut s-au „desăvârşit”. Shapir Structures, firma israeliană care a câştigat licitaţia pentru reabilitarea acestei secţiuni de drum, trebuia să se apuce de lucru din septembrie 2011, când i-a fost predată administrarea de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi.

În mai bine de jumătate de an, singura „realizare” a celor de la Shapir Structures a fost aceea că nu au făcut absolut nimic. Nu miră pe nimeni că drumul arată acum ca după bombardament, dar chiar şi aşa directorul DRDP Iaşi, Dănuţ Pilă, spune că nu are ce să le reproşeze israelienilor.
„Firma avea obligaţia să asigure şi întreţinerea şi deszăpezirea pentru ca circulaţia să se deruleze în condiţii de securitate”, a spus Pilă. Acelaşi director al DRDP Iaşi recunoaşte însă că firma israeliană nu a primit nici un ban pentru întreţinerea drumului care trece prin Ciocăneşti şi Cârlibaba şi asta pentru simplul fapt că „nu a prezentat spre decontare nici un deviz de lucrări”.
Dănuţ Pilă este convins însă că situaţia se va schimba radical în scurt timp. „În săptămâna dinainte de Paşte firma israeliană trebuia să înceapă lucrările la Drumul Naţional 18, iar după Paşte să intre în forţă la lucru. Acest drum este de o importanţă deosebită atât pentru Moldova, cât şi pentru Maramureş”, a concluzionat directorul DRDP Iaşi.
Sâmbătă, cei de la Shapir Structures nu aveau nici măcar organizarea de şantier finalizată, astfel încât până să se întâmple ceva semnificativ pe acest drum vor mai trece multe săptămâni.

Articol preluat din MONITORUL DE SUCEAVA

duminică, 15 aprilie 2012

EMISIUNEA "LA IZVORUL DORULUI" IN BROSTENI

Orasul Brosteni a fost gazda emisiunii "La izvorului dorului", emisiune realizata de Radu Potoran si difuzata de canalul FAVORIT TV.Filmarile pentru aceasta emisiune au fost realizate pentru emisiunea ce se va difuza in zilele de Pasti si au fost inregistrate la Bisericuta Muzeu "Ion Creanga" precum si la casa familiei Marcela si Nicolae Oprea de pe Neagra.

La aceste filmari au participat mai multi interpreti consacrati ai cantecului popular precum si tinere talente,printre care se numara Dorina Oprea si Andrei Murariu din Brosteni.
Va prezint doua filme:
  • un montaj realizat cu segvente din timpul filmarilor
  • o melodie interpretata de Dorina Oprea



sâmbătă, 14 aprilie 2012

SLUJBA INVIERII DOMNULUI

SLUJBA INVIERII DOMNULUI 2007
BISERICA ORAS BROSTENI-SUCEAVA

Va prezint un film realizat la Slujba Invierii Domnului din anul 2007.
Filmul are o calitate scazuta a imaginii datorita conditiilor tehnice de la acea data si este fragmentat in 10 parti,tot mudului de incarcare pe net din anul 2007.
Cu scuzele de rigoare va invit sa urmariti acest film ca o avampremiera la Slujba Invierii din aceasta seara.

INVIEREA LUI HRISTOS

,,Dacă Hristos nu ar fi inviat zadarnică este credinţa,osteneala si propovăduirea noastră “
Invierea din morti a Mântuitorului nostru Iisus Hristos reprezintă ceea mai mare minune săvârsită de Dumnezeu. Pentru crestinii de ieri,de azi si pentru cei care vor urma Invierea inseamnă mântuire,inseamnă certitudinea vietii vesnice si dobândirea Impărătiei lui Dumnezeu. Sf. Inviere este ziua pe care Domnul a făcut-o ca noi să ne bucurăm si să ne veselim intru ea.In noaptea de inviere Hristos ne cheamă la El,ne cheamă la lumina cea vesnică prin acele cuvinte pătrunzătoare,,Veniţi de luaţi lumina”-Lumina fizică,Lumina inteligenţei si Lumina vesnică din care ne impărtăşim cu veşnicia.
Menirea si viitorul omului este Invierea-unica in stare să biruie răul,stricăciunea si moartea.
De aceea darul cu adevărat mîntuitor este cel al Invierii.
Hristos a Inviat!

Pr. paroh Balabaşciuc Ovidiu-Dimitrie





















HRISTOS A INVIAT !


De aici se opreste playerul !

Cu ocazia preaznuirii celei mai mari Sarbatori a Crestinatatii va prezint o poezie dedicata acestei sarbatori, scrisa de doamna Iulia Gavrilescu.



    Hristos A Inviat

Ce seara minutata,
Si cata maretie
Caci pentru lumea toata
Hristos iarasi Invie!

Bat clopotele sus in deal
Si lume se aduna
Cu cate-o lumanare
Grabiti sa ia Lumina.

Si linistea-i deplina,
Nici vantul nu adie;
Se asteapta clipa-n care
Hristos iarasi Invie.

Se face iar minunea,
Cand miezul noptii bate,
Din sfintele altare
Lumina iar strabate.

Pastorii cuviosi
Cu lumanari in mana,
Se roaga si ne cheama:
Veniti de luati lumina!

Si o purtati in suflet,
Cate zile veti avea,
Lumina Invierii
Pururi va lumina.

Si…sufletul curat va fie
Si luminat in orice zi,
Iar bucuria invierii
Pana la sfarsit va va insoti!

Sa nu fii trist,ori suparat,
De nu ai zilele senine,
Caci azi, Hristos A Inviat,
Romanule si pentru tine.

Te bucura si-mpartaseste
Cu toti ai casei, cu vecini,
Si gandul, pasul ti-l croieste
In liniste si in lumini.

Sa fie Domnul Laudat,
Ca azi minunea s-a facut:
Hristos din morti A Inviat!
Lauda-n cer si pe pamant!

     Cu tot dragul, 
                             Iulia Gavrilescu                     
                                      

luni, 9 aprilie 2012

Obiceiuri din Saptamana Mare

Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate". 
In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat.
Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile in camp. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa, ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti.
In Joia Mare, data limita slujbelor speciale dedicate mortilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite, apoi, de sufletul mortilor, parte preotului, parte satenilor aflati la biserica, in cimitir sau pe la casele lor.


Pana la Joia Mare, femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care, in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura, oala cu jaratec, vatraiul sau carligul pentru foc. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese, le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. De multe ori nici flacaii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertati de aceste pedepse. De fapt, Joimarita era, la origini, o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca.
Conform traditiei, in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire, crezandu-se ca, astfel, ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare.
Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an - focurile de Mucenici, de Lasatul Secului, de San - George sau de Sanziene. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma, in jurul lor se asezau scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor, vecinilor si rudelor. Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtand denumirea de "incalzitul mosului" dar, de cele mai multe ori, semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute, el avand mai ales caracter de divertisment.
Joia Mare este ziua in care, de regula, se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui, se face din faina de grau de cea mai buna calitate, cernuta prin sita deasa, si are, cel mai adesea, forma rotunda. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca, dupa care, de jur imprejur, se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut.

In mijlocul tavii se aseaza, apoi, branza de vaca, pregatita cu zahar, oua, mirodenii si stafide. Peste branza se face o cruce, din acelasi aluat impletit, impodobita cu ornamente in forma de floare. Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit. Alta data, cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strangeau cu multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca, astfel, gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. Se mai credea ca, in felul acesta, se dadea de stire Blajinilor - popor mitic care traia sub pamant - ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor. 
Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru.
In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.
In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Seara, insa, intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. in scopuri terapeutice.
Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul, numit in Bucovina cighir, friptura si borsul de miel.
Spre deosebire de Craciun, pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul". Principala grija a oamenilor, inaintea Pastilor, este aceea de a-si primeni hainele, fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua, cusuta in mod special, iar barbatii macar o palarie noua.
Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire.
In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac,oua incondeiate, o bucata de slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina, salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa catei de usturoi, o ramura de busuioc, un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), carnati, un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc.
Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala.
Sursa ARTICOL

Deniile din Saptamana Patimilor

Deniile se savarsesc incepand cu seara Floriilor, pana in Vinerea Mare, cand se canta Prohodul Domnului. Cuvantul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul "straste" pentru denii. Acest termen are semnificatia de "patima". Expresia "a merge in strasti" insemna "a merge la denii".
Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: "Iata, Mirele vine in miezul noptii...".
Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presupunea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul "Iata, Mirele vine...", luminanda "Camara Ta, Mantuitorule", troparul "Cand slaviti ucenici...").
Specificul Saptamanii Patimilor - slujbe si randuieli
Luni, marti si miercuri se oficiaza Liturghia darurilor mai inainte sfintite. In Joia Mare se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile Cel Mare unita cu Vecernia. Joia Patimilor este ziua in care, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie, se mai scoate inca un agnet, care se sfinteste odata cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat. Sunt asezate pe acelasi disc si impreuna sunt aduse pe Sfanta Masa la Vohodul mare. Al doilea Agnet este pastrat pana in Martea Luminata cand este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce a fost sfaramat, este pus intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Din acest Agnet, preotul impartaseste in cursul intregului an, pe cei care din motive bine intemeiate nu pot ajunge la biserica. Tot din acest Agnet sunt impartasiti si pruncii nou botezati.
In unele manastiri, in Joia Patimilor are loc ritualul spalarii picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie facut de Hristos inainte de Cina cea de Taina - spala picioarele ucenicilor. In manastiri, staretul este cel care spala picioarele monahilor.
Vinerea Mare este o zi aliturgica, nu se savarseste Sfanta Liturghie. In dimineata acestei zile, se scoate Epitaful din Sfantul Altar si se asaza pe o masa  in mijlocul bisericii. Aceasta Masa are in fata Sfanta Cruce scoasa din Joia Mare. Seara se oficiaza slujba Prohodului Domnului, in timpul careia se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf (o panza care reprezinta scena punerii in mormant a Mantuitorului). Dupa aceasta procesiune, preotii vor aseza Epitaful pe Sfanta Masa din Altar, unde va ramane pana in miercurea din ajunul Inaltarii Domnului.
Semnificatia Deniilor din Saptamana Patimilor
Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.

Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.
Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta realizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti.
Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.


Specific deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in naosul bisericii. Exista obiceiul ca atunci cand preotul citeste din Sfintele Evanghelii, credinciosii sa aprinda lumanari si sa se aseze in genunchi.
In Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, infricosatoarelor si mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului si marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti.
Sambata seara, incepe slujba Invierii. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:
"In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

Sursa ARTICOL

sâmbătă, 7 aprilie 2012

REZULTATELE SONDAJULUI "Cine credeti ca ar putea fi primarul Orasului Brosteni ?"


Candidat propus
Voturi 
%
 
Chirila Stelian

13

2.94

Chiriac Nicolae

132

29.86

Balan Gheorghe

59

13.35

Rusu Vasile

118

26.70

Pauseriu Mircea

22

4.98

Baroiu Constantin (Titi)

57

12.90

Axinia Nicu

4

0.90

Rusu Dorel

3

0.68

  As vrea sa fie primar :

34

7.69


Total        442  voturi
 




La categoria "As vrea sa fie primar" s-au obtinut urmatoarele voturi :

BAROIU CONSTANTIN (Titi)       2 Voturi
BALAN GHEORGHE                     3 Voturi
CHIRIAC NICOLAE                     10 Voturi
RUSU VASILE                              12 Voturi
PAUSERIU MIRCEA                      3 Voturi
LECA DANIEL                               1 Voturi
GARNET ALEXANDRU                1 Voturi
VOTURI NULE                               2 Voturi


TOTAL                                           34 Voturi

Acest sondaj reprezinta parerea celor ce au votat in mediul online,aici fiind inclusi simpatizanti de pe Facebook,liste de ID-uri de pe Yahoo Messenger,etc.
Acest sondaj are un caracter pur informativ, nereflectand situatia reala.
Votul este valabil in URNA DE VOT!
Acest sondaj a fost comandat de catre organizatia PP-DD Brosteni.

 
Design by Free WordPress Themes