marți, 29 mai 2012

Reabilitarea unui drum judeţean, înşelăciune de 15 miliarde de lei vechi

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Lucrările de reabilitare şi întreţinere a unui drum judeţean au stat la baza unei înşelăciuni de aproape 15 miliarde de lei vechi, se arată într-un comunicat remis ieri de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
Ilegalităţile, susţin procurorii, au fost puse la cale de Nicu Axinia, din oraşul Broşteni, administrator al SC Senin Com SRL, şi s-au petrecut în perioada 2007-2008.

Acuzat că a falsificat 12 documente: contracte de prestări servicii, bilete la ordin, procese-verbale de recepţie a lucrărilor şi facturi fiscale
În decembrie 2007, societatea din Broşteni a încheiat un contract de prestări servicii în construcţii cu SC Drumuri şi Poduri SA. Firma din Broşteni, administrată pe atunci de Axinia, s-a angajat să execute pentru Drumuri şi Poduri lucrări de reabilitare şi întreţinere pentru un segmentul de drum dintre localităţile Broşteni şi Dârmoxa pe DJ 174. Valoarea totală a lucrărilor era de 500.000 de lei, exclusiv TVA, părţile stabilind ca plata să se facă prin bilet la ordin prin BCR Vatra Dornei.
Nicu Axinia, se arată în actul de sesizare a instanţei, a cerut o garanţie de plată de la SC Drumuri şi Poduri, fiind emis în momentul semnării contractului (14 decembrie 2007) un bilet la ordin, pe care a fost aplicată doar ştampila societăţii din Suceava şi ştampila cu semnătura directorului general, fără semnătura olografă şi fără cea de-a doua semnătură, conform convenţiei bancare.
Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, deşi nici nu a primit ordinul de începere a lucrărilor de reparaţii şi nici nu a făcut vreo lucrare, administratorul firmei din Broşteni a scos o întreagă avere de la BCR, falsificând mai multe documente, chipurile, prin care arăta că lucrările au fost finalizate şi s-a făcut chiar recepţia lor.
„A falsificat un număr de 12 înscrisuri sub semnătură privată (contracte de prestări servicii, bilete la ordin, procese-verbale de recepţie a lucrărilor şi facturi fiscale) şi prin folosirea acestora, a indus în eroare unitatea bancară cu prilejul încheierii a trei contracte de scont, producând un prejudiciu în valoare totală de 1.436.542,08 lei”, precizează Mirela Fănaru, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Lucrări finalizate şi recepţionate în aceeaşi zi cu semnarea contractului de prestări servicii
În dosarul înaintat instanţei de judecată, procurorii explică şi care era modul de operare al afaceristului din Broşteni, pentru a păcăli banca şi a pune mâna pe bani. De exemplu, primul contract de scont a fost obţinut de societatea lui Axinia pe 20 decembrie 2007, la nici o săptămână după ce a semnat contractul cu Drumuri şi Poduri.
Omul de afaceri din Broşteni a indus banca în eroare completând în fals biletul la ordin primit drept garanţie de plată şi falsificând un contract de prestări servicii între firma sa şi SC Drumuri şi Poduri, identic ca format şi conţinut cu cel semnat în realitate pe 14 decembrie 2012, cu o singură excepţie, aceea că valoarea lucrărilor a crescut la 1.100.000 de lei, exclusiv TVA.
Nicu Axinia ar fi prezentat la bancă şi un proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în totalitate în fals, culmea, tot pe 14 decembrie 2007, în aceeaşi zi în care s-a semnat şi contractul real. Aşa-zisa recepţie a lucrărilor era „confirmată” tocmai de conducerea SC Drumuri şi Poduri.
Printre documentele depuse la bancă pentru a obţine contractul de scont era şi un alt document măsluit: o factură fiscală pentru 500.000 de lei.

„Mă aşteptam să apară aşa ceva la adresa mea, în campania electorală”
Contactat telefonic în cursul zilei de ieri, Nicu Axinia a declarat că acuzaţiile ce i se aduc sunt nefondate şi că dosarul este unul politic, urmărindu-se discreditarea sa în campania electorală, omul de afaceri din Broşteni candidând din partea unei formaţiuni politice la funcţia de primar al oraşului. „Mă aşteptam să apară aşa ceva la adresa mea, în campania electorală”, a precizat Nicu Axinia.
De partea cui este adevărul vor stabili instanţele de judecată. Dosarul se va judecat la Tribunalul Suceava, Nicu Axinia fiind acuzat de procurori de săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals material în înscrisuri oficiale.

Articol preluat din MONITORUL DE SUCEAVA

Fostul viceprimar din Brosteni, trimis in judecata pentru o inselaciune de peste 14 miliarde de lei vechi

Inainte sa devina viceprimar, pe cand ocupa functia de cosilier local, Nicu Axinia, in calitate de patron al SC Senin Com SRL, a falsificat, potrivit procurorilor, un contract de prestari servicii si modernizare a unui drum din orasul Brosteni, reusind astfel sa pacaleasca Banca Comerciala Romana cu suma de 1.436.542,08 lei. Anchetatorii au precizat ca nu s-a instituit niciun sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale, deoarece Nicu Axinia a avut grija sa treaca toate proprietatile sale pe numele altor persoane. Pentru fapta sa, fostul viceprimar din Brosteni risca intre 10 si 20 de ani de puscarie.
 Procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava l-au trimis in judecata pe Nicu Axinia de 48 de ani, fost viceprimar in Brosteni, sub aspectul savarsirii infractiunilor de "inselaciune cu consecinte deosebit de grave" si "fals in inscrisuri sub semnatura privata".
Anchetatorii au stabilit ca faptele s-au petrecut in perioada decembrie 2007 - aprilie 2008, atunci cand ocupa functia de consilier local al orasului Brosteni. Potrivit sefului sectiei de urmarire penala din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava, procurorul Dumitru Dambu, Nicu Axinia, in calitate de administrator al Senin Com SRL, a intocmit un contract de prestari servicii, respectiv executarea unor lucrari de reparatii si intretinere a unor segmente de drum public in zona orasului Brosteni.
"Desi nu a efectuat nicio lucrare de intretinere sau reparatie, inculpatul a intocmit in fals o intreaga documentatie, dar si mijloace de plata, in speta bilete la ordin pe care le-a prezentat spre decontare unitatii bancare care administreaza contul beneficiarului", a explicat Dumitru Dambu.
Mai departe, deoarece documentele folosite aveau aparenta unor documente reale, banca a fost indusa in eroare si a efectuat platile solicitate. Este vorba de 1.436.542,08 lei.

A trecut toate bunurile pe numele rudelor si prietenilor
Anchetatorii au stabilit ca Axinia a reusit sa obtina aceasta suma prin intocmirea in totalitate in fals a contractelor comerciale, facturilor fiscale, proceselor verbale de receptie si nu in ultimul rand a biletelor la ordin. "Inculpatul a actionat ca un infractor de drept comun, fara sa profite de functiile sale publice", a mai precizat Dambu.
De retinut ca procurorii nu au instituit niciun sechestru asiguratoriu asupra bunurilor inculpatului, deoarece acesta, stiind probabil ce il asteapta, a trecut proprietatile si bunurile sale pe numele altor persoane, rude sau cunoscuti.
Potrivit actelor de urmarire penala, Nicu Axinia a falsificat un numar de 12 inscrisuri. "Probatoriul administrat in cauza, pe parcursul urmaririi penale, a relevat faptul ca inculpatul, in perioada decembrie 2007 - aprilie 2008, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a falsificat un numar de 12 inscrisuri sub semnatura privata (contracte de prestari servicii, bilete la ordin, procese - verbale de receptie a lucrarilor si facturi fiscale) si prin folosirea acestora, a indus in eroare unitatea bancara cu prilejul incheierii a trei contracte de scont, producand un prejudiciu in valoare totala de 1.436.542,08 lei", se arata intr-un comunicat trimis de Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava.

Candidat pentru functia de primar al Brosteniului la alegerile din 10 iunie
Nicu Axinia a fost viceprimarul orasului Brosteni, in perioada iunie 2008- aprilie 2009. Pe data de 30 aprilie, el a fost schimbat din functie in urma unei hotarari a Consiliului Local. Consilierii au luat aceasta masura pentru ca Axinia era intr-o situatie de incompatibilitate deoarece detinea concomitent functia de viceprimar si pe cea de administrator al SC Senin Com SRL. In martie anul trecut, Nicu Axinia si-a recastigat functia in instanta. Dosarul in care este cercetat pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave si fals in inscrisuri sub semnatura privata a fost trimis spre competenta solutionare, Tribunalului Suceava. Pentru fapta sa, potrivit codului penal, Nicu Axinia risca o pedeapsa cuprinsa intre 10 si 20 de ani de inchisoare.
(Paul BONDAR)

SURSA ARTICOL

joi, 17 mai 2012

Descoperire RECORD: Peste 1.300 de proiectile de artilerie din primul război mondial, găsite în Suceava

Peste 1.300 de proiectile de artilerie provenind din primul război mondial au fost găsite pe o păşune aflată localităţile Neagra şi Dîrmoxa din oraşul sucevean Broşteni, fiind cea mai mare cantitate de muniţie descoperită în judeţul Suceava.

  Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, Poliţia din Broşteni a anunţat la începutul acestei săptămâni că în Valea Negrii, între localităţile Neagra şi Dîrmoxa, au fost găsite mai multe proiectile.


 Astfel, pe păşunea denumită "Cerbu", au fost descoperite 64 de proiectile care erau dezgropate pe jumătate, în urma ploilor torenţiale şi au izolat locul, fiind asigurată paza muniţiei până la sosirea pirotehniştilor.
 Echipa pirotehnică a ISU Suceava care a mers la faţa locului a descoperit, în total, 1.304 proiectile de artilerie, din care 1.157 de proiectile explozive calibrul 76 milimetri şi 134 de proiectile explozive calibrul 100 milimetri, provenind din primul război mondial, multe dintre acestea fiind în perfectă stare de funcţionare.

 "Statistic, s-a stabilit un nou record privind numărul de elemente de muniţie asanat în judeţul Suceava într-o singură misiune", precizează sursa citată.

 Cu ajutorul unui buldoexcavator au fost săpate gropi în care a fost pregătită muniţia pentru distrugere, iar din cauza numărului ridicat de proiectile lucrările de distrugere au fost făcute pe parcursul a două zile, paza pe timpul nopţii fiind asigurată de poliţişti şi jandarmi.
 ISU Suceava menţionează că zona ar fi fost folosită ca depozit de muniţie şi nu este exclusă posibilitatea ca astfel de proiectile să mai existe.

În Valea Negrii, începând din anul 2003, în urma a patru misiuni, au fost descoperite în total 1.890 de proiectile, iar căutările s-au desfăşurat pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare.
Pirotehniştii suceveni au instruit autorităţile locale pentru a avertiza populaţia în cazul în care va mai descoperi alte elemente de muniţie, privind măsurile de siguranţă şi modul de comportare în astfel de situaţii.

SURSA ARTICOL

joi, 10 mai 2012

Toţi primarii din Broşteni

Vlad ODOBESCU

 Sînt atîtea lucruri de făcut în localităţile numite Broşteni, că primarilor de acolo nici nu le-a trecut prin minte să se strîngă sub acelaşi acoperiş, să-şi pună sufletele şi proiectele pe masă, să bea o cafea, să schimbe o vorbă. E drept, de la Broşteniul din judeţul Mehedinţi pînă la cel din Suceava sînt 574 de kilometri, adică vreo opt ore cu maşina. Broşteniul vrîncean ar fi un punct de întîlnire oarecum convenabil, e aşezat mai în mijloc. Ca să-i scutim de drumuri, i-am sunat pe toţi trei. I-am întrebat despre o serie de probleme semnalate de presa locală, am discutat despre infrastructură, corupţie, porecle, moartea mineritului, iluminat public, mandate sau traseism, şi de fiecare dată vorbele s-au încuiat într-o vistierie goală. Fiecare în fotoliul lui, sub vreo hartă a localităţii, lîngă vreun steag tricolor, primarii din Broşteni suspină în clipa în care pomenesc despre bani.


Mehedinţi 

Cînd l-am sunat pe Alexandru Borugă, întîiul gospodar al comunei mehedinţene Broşteni, cînd i-am zis că am ajuns la el perfect întîmplător, după o plimbare cu degetul pe hartă, cînd i-am explicat că vrem să scriem despre necazurile şi proiectele lui, omul a oprit expunerea şi a zis cu blîndeţe: „N-am bani de articol“. S-a urnit greu la vorbă şi pînă la sfîrşit nu s-a convins că-i pe degeaba. „Păi, am rezolvat problemele care erau mai importante, cu modernizarea drumurilor de interes local. Mai rămîne problema alimentării cu apă, a canalizării şi, sigur, o grădiniţă. (...) Şi rămîne să vedem ce facem în continuare. Eu n-am avut bani că sînt într-un regiment din ăsta – sînt la PSD de la început.“
În ultima vreme, presa locală a scris mult despre alocări de bani pe criterii politice. Sub titlul „Misterele de la Broşteni: Cine papă bani cu ghiotura de la Guvern?“, un ziarist scria la începutul anului despre faptul că asfaltarea drumului care leagă localităţile Samarineşti şi Broşteni peste Motru a fost abandonată undeva la jumătate. Primarul Borugă ar fi fost pedepsit astfel pentru tupeul de a refuza un transfer politic. „Aaaa, a scris unul, îl ştiu, de la Obiectiv Mehedinţean. Dar nu ştie el, i-am zis să ia legătura cu mine. El a scris ca să completeze o pagină de ziar, că mulţi scriu aşa.“ Nu l-a momit nimeni spre alt partid pe primarul Borugă, iar pe el nu l-a bătut nici un gînd: ar fi fost ruşinos pentru un om de 60 de ani, nu se face.
E nevoie ca politica să fie lăsată deoparte cînd vine vorba de administraţie: „Primarul trebuie să fie într-o stare de echilibru mereu. După mine, şi primarul, şi viceprimarul ar trebui să fie oameni care au o facultate tehnică“. El e de profesie inginer horticol, iar înainte să fie ales, acum patru ani, a condus un IAS şi o direcţie agricolă. „Şi am venit acasă, la mine în sat, să fac ceva pentru comunitatea în care m-am născut. Revista apare şi în Mehedinţi? Să ştiţi că noi vă putem plăti, numai să avem o evidenţă, să treceţi pe la Primărie. Punctul de vedere care eu îl am şi care aţi şi constatat că trebuie făcut într-o comună e să facem comuna mai dotată, cu o altă viaţă culturală, spirituală, dacă vreţi şi socială, că aici trebuie să umblăm şi să fie pentru toţi oamenii o altă comună. Eu aşa am gîndit şi aşa gîndesc.“
Cam aşa sună discursul său pentru un nou mandat, cel din urmă. „Mai merg o tură, atît. Trebuie să lăsăm tinerii, să-i instruim, să-i aleagă comunitatea. De ce să nu lăsăm loc şi la tineri? Daţi-mi un număr de telefon. Sau un fax.“ E adevărat că viaţa de primar e solicitantă, uneori şi patru ani în slujba comunităţii sînt prea mulţi. La deszăpezirile din februarie, Alexandru Borugă a asistat la un episod cutremurător: un bătrîn a fost ucis de un autogreder, în satul Lupşa de Sus. Primarul era într-un capăt al uliţei, de unde supraveghea acţiunea, iar vicele era chiar în cabină, lîngă şofer. „Mi-au spus că efectiv nu l-au văzut cînd a fost acroşat de utilaj“, avea să declare Borugă pentru o publicaţie locală. Autogrederul fusese achiziţionat din fonduri europene, la pachet cu un excavator. 

Vrancea 

Pe primarul comunei vrîncene Broşteni, Ion Bucur, l-au sfîşiat supărări şi mai mari. În februarie 2011, Tribunalul Vrancea l-a condamnat cu suspendare la un an de închisoare şi plata unor daune în valoare de 60.000 de lei, pentru nişte tăieri ilegale petrecute acum şapte ani, la ocolul silvic pe care-l gestiona. La sfîrşitul anului trecut, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de atunci nu s-a mai auzit nimic de el. „S-a rezolvat“, încheie actualul primar Bucur chestiunea. „Primarul Pomană, scos basma curată cu furtul din păduri“ – sintetizează Ziarul de Vrancea.
Lui Ion Bucur, o parte dintre ziarele de la Focşani îi pun mereu porecla în titlu: „Primarul Pomană şi-a tras consilier personal“ ori „Primarul Pomană şi-a tras salariu de funcţionar“. Altele publică urările sale pentru locuitorii din Broşteni şi nu numai, cu ocazia Sfintelor Paşti, lîngă coşuri pline cu ouă roşii, flori, iepuraşi de ciocolată sau iepuraşi vii. Primarul Ion Bucur îşi face pomană cu toată lumea, e peste măsură de milostiv, iar de la bunătatea asta i se trag toate, explică el.
„Am făcut pomeni destule, să fie primit. Am ajutat lumea necăjită. Dar nu vreau să mă laud. Dacă-ţi faci o pomană sau dacă ridici o troiţă, ei zic că te lauzi. Înainte să fiu primar aveam Toyota nouă... Acum nu mai am decît o Dacie. Dar asta e, orice serviciu îţi creează avantaje şi dezavantaje“, cîntăreşte el. Se pregăteşte să intre în luptă pentru un nou mandat, pentru că are destule proiecte pentru comună şi vrea să lase pînă la pensie „nişte obiective“. Nu-i va fi uşor: după ce a trecut pe la PSD, apoi pe la liberali, după ce a „flirtat“ cică şi cu PDL-ul, va candida la viitoarele alegeri ca independent.
Dincolo de partide, Ion Bucur se bazează pe sprijinul oamenilor din comună: „Ştiu că am lăsat loc de bună ziua şi n-am întins mîna după bani la nimeni, să zic: «Dă şi mie, că te-am servit!». La ăla pe care l-am ajutat i-am zis: «Du-te acasă, zi bogdaproste şi gata!». Şi de la «bogdaproste» ăsta mă porecleşte Pomană şi tot aşa. Dacă vii prin comună, îţi arăt ce-am făcut. Da’ mata nu eşti de la nici o Dilema veche, eşti de la Ziarul de Vrancea. Ştiu eu, am îmbătrînit prin golănii din astea“.

Suceava 

Dacă s-ar naşte în zilele noastre, Ion Creangă ar copilări la oraş. La Broşteni (judeţul Suceava), cel pe păşunile căruia păscuseră caprele rîioase ale Irinucăi, s-a organizat în 2003 un referendum. Împreună cu multe alte comune mai răsărite, Broşteniul urma să devină oraş şi să contribuie astfel la urbanizarea României. Era bine, n-avea de ce să nu fie bine.
În anii următori însă, taxele şi impozitele au crescut, iar banii pentru dezvoltare n-au mai venit. Broşteniul a descoperit că are un statut confuz: nu poate atrage fonduri pentru dezvoltare rurală, dar nici n-are destui locuitori pentru a se bate în proiecte cu oraşele adevărate. „Oamenii au fost minţiţi că trăiesc la oraş şi ei nu trăiau la oraş“, declara acum cîteva luni senatorul Orest Onofrei (PDL), care a devenit un fel de avocat al fostelor comune sucevene. El cerea ca statul să le dea înapoi primăriilor banii încasaţi din taxe şi impozite exagerate şi anunţa că Broşteniul şi alte şapte oraşe vor tîrî statul în justiţie. „N-am mai dat în judecată, n-am făcut nimic“, spune primarul Broşteniului sucevean, Stelian Chirilă (PDL).
El unul ştie că are conştiinţa curată: Broşteniul a fost declarat oraş în aprilie 2004, cu trei luni înainte ca el să fie ales pentru prima oară în funcţie. Chirilă s-a născut la Piatra Neamţ, a devenit inginer agricol şi a fost repartizat la ocolul silvic din Broşteni, dar oamenii l-au plăcut pe el, un venetic, şi l-au pus primar.
Din punctul său de vedere, în ultimii opt ani ce s-a putut s-a făcut. „Trebuie să ne gîndim că industria minieră nu mai există. S-a dezvoltat ceva industrie de exploatare şi prelucrare a lemnului, dar tare mă tem că dispare şi asta. Oraşele mici de tipul ăsta nu beneficiază de nici un fel de program european. Proiecte avem: pentru apă, canalizare, staţie de epurare, drumuri.“ Cu proiectele sub braţ va merge la vară în faţa locuitorilor din Broşteni, pentru a le cere un nou mandat. La Suceava, ca de altfel pe întreg cuprinsul României, Broştenii sînt chemaţi să-şi croiască viitorul.
După ce toate astea se vor sfîrşi, primarii din Broşteni cei aleşi şi realeşi se vor aşeza în fotolii, sub harta localităţii ori poate lîngă un steag tricolor. Se vor apuca de frunzărit documente, vor discuta cu ziarişti locali, vor schimba partide, vor pomeni despre bani şi vor suspina în cor, cît să se audă pînă la Bucureşti.

Articol preluat din DILEMA VECHE

joi, 3 mai 2012

Lista sucevenilor care îşi doresc să fie primari în oraşele judeţului

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)


Peste 100 de candidaţi vor intra în competiţia electorală pentru funcţiile de primar din cele 16 localităţi urbane ale judeţului Suceava. Cei mai mulţi candidaţi sunt în municipiul Suceava, iar cei mai puţini, câte patru, sunt în oraşele Milişăuţi şi Frasin.
Funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ este vizată de nouă suceveni, candidaturile acestora fiind acceptate de Biroul Electoral Municipal. Pentru Primăria Suceava şi-a mai depus candidatura şi un cetăţean italian, Bruno D’Ambrosio, însă dosarul i-a fost respins deoarece acesta nu are cetăţenie română. La Suceava, actual primar Ion Lungu va candida din partea PD-L pentru cel de-al treilea mandat.

Printre primarii de municipii şi oraşe care vor să obţină al treilea mandat consecutiv se numără şi actualii edili din Gura Humorului, liberalul Marius Ursaciuc, din Fălticeni, democrat-liberalul Vasile Tofan, şi din Câmpulung Moldovenesc, Gabriel Şerban, acesta  urmând să candideze ca independent. De remarcat faptul că la Fălticeni va candida şi Constantin Bulaicon, primul primar pe care l-a avut acest municipiu după decembrie 1989, acesta fiind reprezentantul Partidului Poporului – Dan Diaconescu. Printre candidaţii din Fălticeni care nu se află la prima încercare de a obţine funcţia de primar se mai număr şi Vasile Moroşanu, propus de Partidul Ecologist Român, precum şi independentul Ioan Ilişescu.
Printre cei care vor să obţină un nou mandat de primar se numără şi actualul edil din Vatra Dornei, Ioan Moraru. Acesta vrea să obţină al doilea mandat consecutiv şi al treilea mandat de primar în Vatra Dornei, el ocupând această funcţie şi în perioada 1996-2000.
Nu în ultimul rând, trebuie spus în oraşul Vicovu de Sus, actual primar Gheorghe Schipor candidează pentru cel de-al cincilea mandat, în timp ce la Solca, primarul Valeruţ Hofnăr Ţăranu vrea să obţină al patrulea mandat.


Vă prezentăm în continuare lista completă a candidaţilor de primar din municipiile şi oraşele din judeţ:
Suceava
Ion Lungu – PD-L
Alexandru Băişanu – USL
Adrian Macovei – UNPR
Petru Juravle – PRM
Adrian Arămescu – PP-DD
Octavian Moţac – PP – LC
Gheorghe Ignatescu – PNŢCD
Dan Fănel Dăscălescu – Partidul Forţa Civică
Cristian Victor Ilie – Partidul Verde

Gura Humorului
Marius Ursaciuc – USL
Ionuţ Creţuleac – PD-L
Ghiocel Boghiu – PRM
Stelian Simiganovschi – UNPR
Anilore Plaiu – PP – DD

Fălticeni
Vasile Tofan – PD-L
Cătălin Coman – USL
Arald Drăgan – UNPR
Paraschiva Mercore – PRM
Vasile Moroşanu – Partidul Ecologist Român
Ioan Ilişescu – independent
Constantin Bulaicon – PP - DD

Rădăuţi
Aurel Olărean – PD-L
Petru Carcalete – USL
Constantin Lazăr – PNŢCD
Traian Andronachi – UNPR
Dumitru Ciobotariu – PP-DD
Samoilă Luchian – PRM

Vatra Dornei
Ioan Moraru – USL
Ilie Boncheş – PD-L
Mihai Cioată – independent
Serenela Timinschi Simireanu – PP-DD
Rodica Albei – Partidul Verde
Dorin Grosinschi – UNPR
Vasile Mustea – PP-LC
Cezar Ioja - independent

Câmpulung Moldovenesc
Gabriel Şerban – independent
Ioan Ţăran – PD-L
Mihăiţă Negură – USL
Ioan Alboi Şandru – UNPR
Doru Ciumău – PRM

Siret
Adrian Popoiu – USL
Vasile Tablan – PD-L
Florin Fasolă – PP-DD
Ilie Enache – UNPR

Solca
Valeruţ Hofnăr Ţăranu – PD-L
Gheorghe Bahan – USL
Petru Bahan – UNPR
Gheorghe Pipirigeanu – PRM
Daniel Florin Romaniuc – PP-DD

Broşteni
Stelian Chirilă – PD-L
Gheorghe Bălan – PSD
Nicolae Chiriac – PNL
Nicu Axinia – UNPR
Vasile Rusu – PP-DD
Viorel Dulgheru – PRM
Constantin Baroiu – independent

Cajvana
Gheorghe Tomăscu – USL
Gheorghe Iacoban – PD-L
Filip Mîrza – UNPR
Nechita Savu – PP-DD
Gavril Rîpan Titieni – Forţa Democrată

Liteni
Tomiţă Onisii – PD-L
Vasile Irinel Costan – PSD
Constantin Ciubotaru – PNL
Ilie Cristian Gontaru – PRM
Gheorghe Tănăsuc – UNPR
Petrea Hurmuz – PP-DD

Milişăuţi
Mircea Laurus – USL
Mihai Viţega – PD-L
Mircea Calenciuc – UNPR
Vasile Peslari – PP-DD

Salcea
Ilie Lungu – PD-L
Viorel Lubera – USL
Florin Cheia – UNPR
Corneliu Dumitru Ilisăi – PRM
Mircea Belţic – Partidul Verde
Gabriel Atodiresei – PP-DD

Frasin
Marinel Balan – PD-L
Constantin Volanschi – USL
Constantin Sergiu Sahlean – PRM
Ioan Moroşan – PP-DD

Vicovu de Sus
Gheorghe Schipor – USL
Vasile Iliuţ – PD-L
Reveca Nistor Juravle – independent
Constantin Rusu Ilaş – PP-DD
Gheorghe Usachi - UNPR
Gheorghe Schipor - PRM

Dolhasca
Maria Cojocariu – PD-L
Iulian Gheorghiţă – USL
Nicolae Guşetu – UNPR
Ioan Creţu – PRM
Aurel Daicu – PP-DD

Articol preluat din MONITORUL DE SUCEAVA

marți, 1 mai 2012

“Mafia lemnului”, responsabilă de creşterea preţurilor lemnului la licitaţii

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)


Preţurile tot mai mari la care a fost adjudecată masa lemnoasă la ultimele licitaţii dau fiori reci agenţilor economici din domeniu, care spun că sunt aduşi în pragul falimentului. Aceştia acuză presiuni şi concurenţa neloială a unor agenţi economici care deservesc interesele unei “mafii a lemnului”.

Agenţii economici din domeniul exploatării lemnului şi-au exprimat nemulţumirile vineri, la Adunarea Generală a Sucursalei ASFOR Bucovina, în prezenţa conducerii Direcţiei Silvice Suceava, care gestionează 70% din suprafaţa forestieră a judeţului.

Aceştia au solicitat să fie luate măsuri, arătându-se nemulţumiţi de faptul că preţul masei lemnoase a crescut artificial, din cauza concurenţei foarte mari la licitaţii, dar şi a supralicitării nejustificate de către unele firme.

Conform preşedintelui sucursalei ASFOR Bucovina, Mihai Melinte, una dintre cauze este existenţa unui număr exagerat de mare de firme atestate, multe din acestea cu activitate “la negru”, strigări de preţuri nejustificate la licitaţii, dar şi alte cauze. Acesta a exemplificat modul în care au crescut preţurile masei lemnoase, în defavoarea celor care o exploatează şi prelucrează:

“În cazul masei lemnoase pe picior din pădurile statului, dacă preţul mediu de adjudecare pentru 2011 a fost de 116 lei/mc, la licitaţia principală aferentă anului 2012 concurenţa mare a dus la un preţ mediu de adjudecare de 182 lei/mc. În 2001 preţul mediu la licitaţie a fost de 59,7 lei/mc. În zece ani acesta s-a triplat, în timp ce preţul cherestelei s-a majorat doar cu circa 30%”.

Cum unii cereau chiar plafonarea preţurilor şi micşorarea preţurilor de pornire a licitaţiilor (care sunt convenabile, după cum au recunoscut alţi agenţi economici), directorul tehnic al Direcţiei Silvice Suceava, Marius Răguşitu, le-a explicat că asemenea măsuri nu pot fi luate, pentru că la rândul ei, instituţia pe care o reprezintă este tot agent economic şi funcţionează după condiţiile economiei de piaţă, nu face protecţie socială.

“Preţurile mari la licitaţii nu sunt făcute de noi, ci chiar de cei care licitează. Nu putem să le impunem noi să nu ofere mai mult celor care vor o anumită parcelă”, a explicat Marius Răguşitu.

În acelaşi timp, el a precizat că preţurile exagerate obţinute pe anumite exploatări forestiere nu sunt benefice nici Direcţiei Silvice, pentru că numai anul acesta, în astfel de cazuri, au fost reziliate contracte de exploatare a 75.000 de metri cubi de masă lemnoasă, care rămâne blocată până la o nouă licitaţie de atribuire.


Firme fantomă, acte false şi sute de mii de metri cubi de lemn exploataţi ilegal

Cea mai radicală poziţie în această privinţă a fost cea a şefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, Costel Girigan, care a spus că principalii vinovaţi de creşterea exagerată a preţului masei lemnoase sunt firmele fantomă, create pentru a servi intereselor anumitor persoane din umbră, care nu au voie să facă afaceri cu lemne, dar acţionează prin intermediul altora.

El a spus că de multe ori acele firme şi-au permis să ofere preţuri exagerate, care nu se justifică economic, pentru exploatarea unor parcele de pădure, doar pentru a putea acoperi astfel exploatările ilegale.

“Am găsit o sumedenie de firme de care nu a auzit nimeni, care au obţinut acte pe sute de mii de metri cubi de masă lemnoasă care nu au acoperire. Unii obţin teancuri de avize pe care le scot apoi la vânzare, sunt pe piaţă şi o mulţime de avize falsificate, cu care se acoperă legal cantităţile de masă lemnoasă exploatate ilegal”, a declarat şeful ITRSV.

Acesta susţine că legislaţia este încă prea permisivă, iar măsurile de contracarare a activităţilor ilegale de exploatare a lemnului sunt insuficiente.

“Pentru a putea rezista şi voi aţi ajuns în situaţia de a încălca legea pentru a face faţă concurenţei neloiale a celor care lucrează la negru”, a spus Costel Girigan, fără a fi contrazis de agenţii economici.

Ca măsură de combatere a intruziunii oportuniştilor, care fac prăpăd în pădure şi pentru că nu ştiu să o exploateze civilizat, şeful ITRSV a propus respectarea legislaţiei europene în domeniu, prin care în zonele împădurite să poată desfăşura activităţi economice doar cei din comunităţile locale de acolo, în special cei care au experienţă în domeniul exploatării masei lemnoase şi care au şi dotările necesare, nu doar o firmă-fantomă.

“Dacă nu luăm atitudine acum, copiii noştri vor lua atitudine împotriva noastră”, a concluzionat el, cerându-le agenţilor economici care au dovedit în timp că sunt serioşi să fie uniţi contra celor care fac această activitate doar pentru a da „tunuri”.

Cititi articolul si comentariile in MONITORUL DE SUCEAVA

 
Design by Free WordPress Themes