vineri, 31 decembrie 2010

ANUL NOU 2011
















luni, 20 decembrie 2010

CRACIUN 2010

miercuri, 1 decembrie 2010

1 DECEMBRIE, ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

1 Decembrie,Ziua Nationala a Romaniei a fost sarbatorita si in orasul Brosteni.
La manifestarea desfasurata in fata monumentului eroilor,monument inchinat eroilor din Brosteni cazuti pe campurile de lupta,au participat primarul si viceprimarul orasului,consilieri ai consiliului local,veterani de razboi,conducatori de institutii,profesori si elevi din cadrul Grupului scolar "Nicolai Nanu",cadre ale politiei si jandarmeriei Brosteni,precum si alti cetateni ai orasului.
Dupa depunerea de coroane de flori,din partea institutiilor din oras si a intonarii Imnului de Stat, a avut loc o slujba de pomenire in memoria eroilor,slujba oficiata de preotul Vasile Lehaci de la Biserica "Sfantul Nicolae" din Brosteni.

Primarul orasului,ing.Steliean Chirila,colonelul in rezerva Vasile Anchidin si profesorul de istorie Petru Bordianu au prezentat celor prezenti,prin scurte luari de cuvant,importanta si semnificatia zilei de 1 Decembrie 1918.
Momentul artistic al evenimentului a fost sustinut de un grup de elevi de la Grupul scolar "Nicolai Nanu".
In incheierea festivitatii, primarul orasului a inmanat diplome aniversare si a invitat pe cei prezenti la o fasole cu ciolan, la firma "La Fitze"

Va prezint cateva fotografii de la acest eveniment,iar in zilele ce urmeaza o sa puteti viziona si filmul realizat cu acest prilej.





Mai multe fotografii puteti sa vedeti AICI

luni, 25 octombrie 2010

BALUL BOBOCILOR 2010

Ca in fiecare an, toamna se numara bobocii.Vineri,22 octombrie 2010, a fost randul "gascanilor" din clasa a-XII-a din cadrul Grupului scolar "Nicolai Nanu" din Brosteni sa numere "bobocii" de anul acesta.
BALUL BOBOCILOR 2010 a fost organizat in sala Casei de cultura din Brosteni, la spectacol participand un numeros public format din elevi,parinti,profesori,fosti "gascani" si viitori "boboci".Pentru realizarea acestui program s-a apelat la ajutorul sponsorilor locali, care au raspuns cu darnicie organizatorilor,lucru dovedit si de premiile consistente oferite celor ce au concurat in obtinerea mult ravnitelor titluri de "Miss Boboc" si "Mister Boboc",toti participantii la acest concurs fiind rasplatiti cu diferite premii si diplome.



Va prezint inceputul filmului realizat la acest program.Cei interesati in achizitionarea DVD-ului cu acest film se pot adresa organizatorilor, "gascanilor".

luni, 11 octombrie 2010

TARGUL OILOR

A devenit o traditie in randul locuitorilor din Brosteni sa fie,la mijlocul lunii octombrie,martorii unei manifestari deosebite.Despre ce este vorba?
Federatia crescatorilor de animale din Vatra Dornei a organizat in fiecare an, in ziua de 14 octombrie,de Vinerea Mare,o expozitie de ovine,ce avea ca expozanti crescatorii de animale din zona Dornelor cat si pe cei de Valea Bistritei.
Incepand cu acest an,odata cu infiintarea Asociatiei "Ciobanasul" - Asociatia crescatorilor de animale din Brosteni , s-a luat hotararea organizarii acestei manifestari doar cu crescatorii din zona Orasului Brosteni.

Cu sprijinul Consiliului Local si a Primariei Orasului Brosteni, Asociatia "Ciobanasul" a organizat, in ziua de 10 octombrie 2010, Targul de ovine.
Manifestarea a avut ca, coordonatori principali pe domnii Chirila Steliean,primarul orasului Brosteni, Chiriac Nicolae,viceprimarul orasului Brosteni,presedintele Asociatiei "Ciobanasul" si Pauseriu Mircea,medic veterinar,presedintele executiv al Asociatiei "Ciobanasul".


La aceasta manifestare un rol deosebit l-au avut sponsorii locali, Colegiul medicilor veterinari din judetul Suceava sub conducerea domnului doctor Dulgheru Petrea,Seful directiei sanitar-veterinare a judetului Suceava precum si Politia Orasului Brosteni, prin persoana domnului Comisar sef Bogea Ion.
La stana simbolica a asociatiei "Ciobanasul" a fost savarsita o slujba religioasa la care au participat mai multi preoti de la biserici de pe raza orasului Brosteni.
Membrii asociatiei "Ciobanasul",in special crescatori de animale din satul Cotargasi au oferit celor prezenti,gratis,produse specifice ocupatiei lor : balmos,tocana de oaie,branza cu mamaliga si alte bunatati.
Programul artistic a fost oferit de invitatii la aceasta manifestare, Formatia "Zori de ziua" din Vadul Izei cat si de o formatie din orasul Brosteni.
Comerciantii aflati la fata locului au oferit tuturor celor prezenti un sortiment diversificat de produse,incepand cu mici si bere,must de mere,butoaie,carnaciori,.......si terminand cu vata de zahar si floricele.
A fost organizata o tombola la care toata lumea a castigat cate ceva: lumanari,chibrite,oale,un televizor,pixuri,un berbec,spalatoare de sarma,ceasuri,servetele,greble,un sac cu ceapa,pepeni,......si multe altele.
Toata lumea s-a simtit bine chiar daca o ploai marunta a mai tarait din cand in cand,intr-un cuvant a fost frumos,o manifestare reusita pentru toata lumea.
Organizatorii au acordat premii celor ce si-au prezentat "turmele" la acest targ, fiind evidentiate cea mai frumoasa oaie,cel mai frumos berbec si cel mai frumos card de oi.
In filmele ce urmeaza va prezint cateva imagini surprinse cu aceasta ocazie.
Vizionare placuta !


joi, 1 iulie 2010

ADMITEREA LA LICEUL BROSTENI

Lista candidaţilor repartizaţi la GRUPUL SCOLAR "NICOLAI NANU" BROSTENI din judeţul SUCEAVA
la specializarea Matematica-Informatica (208),   nivelul Liceal,   forma de învăţământ Invatamant de zi,
limba de predare Limba romana,   profilul Real
Sortaţi descrescător după media de admitere



GROSAR L. ELISAVETA      












CUCOS V. NARCIS COSMIN












TODOSIA C. PETRONELA-OLIVIANA












PANAITE I. CLAUDIU-ALEXANDRU












CIOBANU C. OTILIA












NISIPEANU P. DESPINA-ELENA












DRUGA I. ALEXANDRA-CORINA












CRISMARIU V. IULIANA












LUNCASU N. MARIAN












DOBREANU P. ANDREEA-CATALINA












DOBREANU D. DANIELA












RUSU S. MARIA-ROXANA












DORNEANU G. MIHAI












CUTUHAN M. VLADUT FLORIN












POPA V. CLAUDIA-ALEXANDRA












LUNCASU C. PATRICIA-ELENA












HORIA -. FLAVIA-ANDREEA












LUPASCU D. DIANA-MARIA












JUNGHIU V. ALEXANDRA












ATODIRESEI R. GABRIEL












PREUTU G. ANDREEA-IONELA












FRUNZA I. ADRIAN












ASOLTANEI V. LUCIAN-PETRU












ANCUTA D. DIONISIE-EUGEN












CIURDEA D. CLAUDIA-MADALINA












PETROVICI C. MARTA












AGAPIE M. PETRU












DORNEANU E. IUSTINA












BAROIU D. DUMITRU












DUNCA R. PETRONELA











 Mai multe detalii se gasesc AICI
 
Lista candidaţilor repartizaţi la GRUPUL SCOLAR "NICOLAI NANU" BROSTENI din judeţul SUCEAVA
la specializarea Turism si alimentatie (209),   nivelul Liceal,   forma de învăţământ Invatamant de zi,
limba de predare Limba romana,   profilul Servicii
Sortaţi descrescător după media de admitere

TIFUI D. ROBERTO












BALAU N. MIHAELA-ADELINA












GRIGORESCU-DRAGUS M. MARCEL-ILIE












CIMPOESU P. ALEXANDRU












ROSU L. EUSEBIU-VASILE












ZLATAN F. ELIZA-MIRIAM












ALEXANDRIU P. PETRICA-CRISTIAN












CANDREA T. TUDOR












CIBA N. CEZAR-IONUT












AMARIUTEI N. IONELA-NICULINA












HAJA M. IONELA












PORA A. GABRIEL












GINSCA G. ANDREEA












GAVRIL A. DAN-ALEXANDRU












TODIRICA A. ALEXANDRA












TODOSIA V. VALENTIN












TIFUI D. ADRIAN-DUMITREL












GAINA N. ALEXANDRU-RADU












CANDREA G. IULIANA












BALAU C. ALEXANDRU-COSTEL












JUNGHIU V. ALEXANDRU












URSU G. IONELA-PETRONELA












CIMPOESU G. TEODORA-GEORGIANA












TRUTA D. CEZAR-DUMITRU












BONDARIU C. IOANA












TUDOSA D. CIPRIAN












MURARIU M. MIHAI-STEFANEL












BACOS I. RADU-PAVEL





































Mai multe detalii se gasesc AICI






























Sursa articol ADMITEREA IN LICEE 2010


sâmbătă, 12 iunie 2010

"CIOBANASUL" - ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE, ORAS BROSTENI, SUCEAVA

Cresterea animalelor a fost si va ramane una din ocupatiile traditionale a locuitorilor din zona orasului Brosteni.In trecut fiecare gospodarie avea numeroase efective de oi,vaci, porci, dar industrializarea zonei, prin infiintarea in zona a unor intreprinderi miniere,a avut ca efect o diminuareaa a interesului locuitorilor pentru cresterea animalelor,castigandu-si mai usor existenta in minerit.Au fost totusi familii ce nu si-au uitat ocupatia strabuna si care au continuat sa aiba in continuare numeroase efective de animale.
Organizati in tabere de vara (stani) pe muntii din zona,crescatorii de animale au reusit sa valorifice produsele muncii lor,fiind o sursa importanta in economia zonei, aprovizionand locuitorii cu importante cantitati de produse din lapte.Aceasta forma de organizare este sezoniera, fiind posibila numai pe timpul verii si de aceea la initiativa mai multor crescatori de animale din zona s-a luat in dezbatere organizarea unei asociatii  a crescatorilor de animale,ce sa aiba ca scop sprijinirea directa si calificata a crescatorilor de animale,sprijinirea valorificarii eficiente a productiei de lapte si carne, cat si reprezentarea in negocierea pretului cu procesatorii de lapte.

Ca urmare a acestei initiative a luat nastere
"CIOBANASUL" - ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE , ORAS BROSTENI,SUCEAVA.
Asociatia a fost constituita de 49 membri fondatori si are in conducere pe :
Chiriac Nicolae,viceprimarul orasului Brosteni,presedintele asociatiei
Pauseriu Mircea,medic veterinar,presedinte executiv
Tomegea Cristian,secretar
17 vicepresedinti
In prezent asociatia are 170 de membri.
Asociatia are in administrare 1771,1 ha de pasune inchiriate de la Consiliul Local Brosteni pe o perioada de 5 ani.Pasunile sunt situate in golurile alpine
Verdele
Tomnatic
Boioaia
Clife
Strusnit
Fundul Puzdrei
Caboi
Grinties
Deluganu
Batca Ortoii
Obcioara de sus
Obcioara de jos
Goia,Haciugosu
Batca neagra
Branzarie
Balta Lupului
precum si in islazurile si luncile aflate in zona satelor Darmoxa,Neagra,Holda,Lungeni,Cotargasi,Frasin,Lungeni si Haleasa.
In cadrul asociatiei se afla inscrise:
451 bovine adulte
187 bovine tineret
26 vitei
1157 ovine
33 caprine
58 cabaline


Mai multe detalii despre Asociatia "Ciobanasul" se vor gasi pe site-ul asociatiei.
"CIOBANASUL"-ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE ORAS BROSTENI,SUCEAVA

marți, 1 iunie 2010

Ramas bun,Abecedar !

Va prezint in acest articol cateva secvente din filmul "Ramas bun, Abecedar!" realizat la serbarea copiilor din clasa I A din cadrul Grupului Scolar "Nicolae Nanu" din Brosteni.


duminică, 16 mai 2010

Concursul de pescuit sportiv la muscă de pe râul Neagra Broştenilor - faza judeteana

In zilele de 14 si 15 mai 2010, AJVPS, Clubul de pescuit din Gura Humorului şi Direcţia Silvică Suceava au organizat la Broşteni faza judeţeană a Concursului de pescuit sportiv la muscă, pe râul Neagra Broştenilor, locul tradiţional de desfăşurare a competiţiei iniţiate în urmă cu 5 ani. Concursul de fly s-a desfăşurat în sistem „catch and release”, în traducere neoaşă  „prinde şi eliberează”, primii trei clasaţi urmând a reprezenta judeţul Suceava la faza naţională ce se va desfăşura la Cluj, pe Someşul Rece.
„Pescuitul la muscă este foarte apreciat şi pentru faptul că este din ce în ce mai rar, din cauza echipamentelor foarte scumpe pe care trebuie să le aibă pescarii. Clubul de pescuit din Gura Humorului reuşeşte însă în ultimii 5 ani să organizeze această competiţie, iar Suceava să aibă reprezentant la nivel naţional”, a afirmat Gigi Bedrulea, preşedintele clubului humorean.


Râul Neagra, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva”, este închis pescarilor amatori din anul 2006, pentru refacerea şi conservarea populaţiei de păstrăv şi lipan. Prin bunăvoinţa Direcţiei Silvice Suceava, râul se deschide însă în fiecare an pentru desfăşurarea fazei judeţene a concursului de pescuit sportiv al muscă. 
 In filmul ce urmeaza va prezint cateva imagini surprinse la acest eveniment.

joi, 13 mai 2010

Neagra Broştenilor

Va prezint o serie de articole aparute pe internet ce au ca subiect comun Neagra Brostenilor.

Valea Bistritei si Neagra Brostenilor (I)
04 mai 2010
De Bistriţa a auzit toată lumea. Din păcate, puţini sunt cei care o şi cunosc cu adevărat; majoritatea au văzut-o din maşină, de unde au putut doar să-i admire puzderia de gunoaie înşirate pe maluri sau plutind pe apă. De altminteri, chiar şi acum, după îndelungi transformări ale satelor înşirate pe râu, Valea Bistriţei rămâne una dintre cele mai pitoreşti din ţară.
     Cel mai avantajos este, probabil, să-ţi începi călătoria de la Vatra Dornei. Oraşul este foarte frumos, evident mă refer la centrul vechi. Posibilităţi de cazare sunt câte doreşti, de la hoteluri de 4 stele la pensiuni de 2 margarete. Din oraş, se iese pe drumul de Piatra Neamţ (drum care mai jos va trece pe lângă lacul Bicaz, pe toată lungimea acestuia) şi, după ce şoseaua întâlneşte Valea Bistriţei, urmează firul apei până la vărsarea în lac. Pe o porţiune de vreo 80 km vom putea admira un peisaj cu o notă aparte, de un pitoresc fantastic.
        Bistriţa rămâne printre ultimele râuri de munte cu volum mare de apă care mai au peşte. Doritorii de pescuit au şansa să undească aici cu toate metodele legale, deşi prezenţa salmonidelor (lipan, păstrăv şi lostriţă, spun unii) ar reclama doar pescuitul cu momeli artificiale. Apa „ţine“  multe şi mari exemplare de clean şi mreană. În vremurile în care se plutărea, Bistriţa era principala „arteră“ prin care lemnul se scurgea de la munte spre porturile de la Dunăre. Datorită adâncimii apei şi a debitului, acest râu rămâne unul dintre cele mai căutate de amatorii de rafting. Eu recomand porţiunea dintre Crucea şi Broşteni. Imediat, după punctul de plecare, începe zona cea mai accidentată, numită pe vremuri „Toancele“ – zonă în care foarte mulţi plutaşi au murit. Acum, această porţiune este mult îmblânzită (a fost dinamitată stânca), însă reclamă anumită experienţă şi purtarea – obligatoriu! – a vestei de salvare.
        Din Broşteni, pe dreapta apei, se deschide una dintre ultimele văi sălbatice din România. E vorba de Neagra Broştenilor, râu de munte lung, tumultuos, adânc. Despre această vale ne vorbeşte Calistrat Hogaş, după ce a străbătut-o, în Pe drumuri de munte, călare pe Pisicuţa. Din câte ştiu eu, Neagra rămâne cea mai frumoasă vale a noastră: largă, cu apă limpede şi neagră (vine tocmai din Călimani), cu versanţi împăduriţi abrupţi. Localnicii sunt deschişi la vorbă, prietenoşi, primitori. Din păcate, aşa cum ne-am obişnuit, pitorescul acestor locuri este ameninţat să dispară pentru că Ministerul Mediului tocmai a aprobat construirea a patru mini-hidrocentale pe cursul Negrei. Dar mai multe despre minunăţiile acestei zone, în numărul viitor.

Sursa AICI

Valea Bistritei si Neagra Brostenilor (II)
12 mai 2010
Cum scriam în numărul trecut, Valea Negrei este, după părerea mea, cea mai frumoasă şi mai sălbatică vale din România. Intrarea pe vale se face din Broşteni, localitate cunoscută de toată lumea din scrierile lui Ion Creangă. Chiar şi acum, popa din localitate, la cerere, ne poate arăta bolovanul cu care Nică a dărâmat coliba cu pricina; atât că piatra respectivă e tot atât de adevărată ca milioanele de fragmente „originale“ din crucea lui Cristos.
Ceea ce a păstrat frumuseţea şi sălbăticia acestei văi este absenţa localităţilor pe firul principal şi drumul forestier foarte accidentat. Râul a fost timp de câţiva ani în conservare şi, deoarece urcă în paralel cu drumul la mică distanţă, paznicilor de la Romsilva le-a fost la îndemână o supraveghere severă. De aceea, eu consider Neagra Broştenilor cea mai bogată apă în lipan de la noi. Pentru pescarul cu muscă artificială, râul larg, adânc, cu apă neagră, este un paradis...
O altă atracţie a văii este viaţa sălbatică bogată. În ceea ce mă priveşte, aici am avut cele mai frumoase partide de video şi foto hunting. Pânda la urs, la lup sau la pisică sălbatică mi-au fost deseori răsplătite. În fiecare toamnă, la finele lui septembrie, valea principală şi cele secundare răsună dimineaţa şi seara de boncăluitul cerbilor. Melomanii naturii pot asculta chiar din drum acest concert al baritonilor, întrerupt doar de ţipătul de soprană de coloratură al acvilelor şi desigur, punctual, de drujbe. Am ascultat deseori iarna, noaptea, urletul haitelor de lupi. Odată, la sfârşit de noiembrie, pescuind lipani într-un decor feeric cu zăpadă proaspăt ninsă, am găsit pe malul Negrei, la 20 de metri de drum, cadavrul unei ciute ucise şi mâncate de lupi, cu trei-patru ore în urmă. Primăvara, la sfârşitul lui aprilie, cocoşii de munte se adună în „bătăi“ şi pot fi lesne observaţi dacă ne sculăm de cu noapte şi ne ghidează un paznic.
Vara, pădurile şi poienile sunt pline de fructe de pădure. Acum trei ani, la început de iulie, am strâns împreună cu un prieten două kilograme de fragi într-o singură oră! Către toamnă, începe sezonul de ciuperci. Se găsesc din abundenţă mânătărci, gălbiori şi nicoreţi – e bine să întrebaţi localnicii dacă nu le cunoaşteţi perfect. Stânile de pe Neagra sunt foarte primitoare; am întâlnit aici chiar şi o stână „de protocol“, cu civilizate condiţii de cazare. Lângă confluenţa Negrei cu Negrişoara, se află ruinele fostei stâne regale; de aici, brânza, caşul sau urda plecau spre diferitele reşedinţe ale monarhilor.
Faţă de alte zone ale ţării, în partea superioară a văii sunt câteva pensiuni cu adevărat rustice şi civilizate. Situate într-o natură sălbatică, în interior oferă un confort surprinzător, care compensează dificultatea şi lungimea drumului. 

Sursa AICI 

Articolele au ca autor pe producatorul tv Dan Pavaloiu, realizatorul emisiunii Natura si aventura prezentata la TVR2.
 


Acest clip face parte dintr-o emisiune realizata de Dan Pavaloiu si are titlul

La musca pe Neagra Bistritei
 
Puţină lume îşi poate imagina o partidă de pescuit iarna. Zăpada şi gerul nu prea merg cu orele petrecute pe apă rece.

In Bucovina, Neagra Bistriţei este renumită pentru abundenţa de peşte. Dan Păvăloiu alege o zonă sălbatică, puţin cunoscută de turişti, unde şansele de a prinde peşte sunt mai mari pentru o partidă de pescuit de lipan la muscă.

Trebuie doar să ai  experienţă şi să ştii cum şi cu ce se hrăneşte peştele în acest sezon. Tocmai de aceea, Dan Păvăloiu îl invită pe Rică, un mare maestru al pescuitului la muscă. În acel loc tainic, Rică îi va arăta lui Dan câteva dintre secretele pescuitului iarna la lipan.

Pescuitul la muscă are un farmec aparte: se face în apele limpezi ale râurilor de munte şi cere multă îndemânare şi efort fizic. Alegerea momelii, musca artificială, este şi ea, foarte importantă.

Prinderea lipanilor trece pe locul doi atunci când te afli în sânul naturii, în creierul munţilor, unde splendoarea peisajului te lasă fără glas. Dan este entuziasmat, el reuşeşte să prindă cu ajutorul camerei de filmat imagini unice cu bătăile la păstrăvi.

Peştii nu sunt uşor de găsit dar, după îndelungi căutări, Dan reuşeşte să prindă câţiva; sunt prea mici însă şi, în buna tradiţie pescărească, îi eliberează. Nu va mânca lipani la cină, dar acest fel de pescuit este atât de captivant încât afirmă cu tărie că îi va rămâne fidel pentru totdeauna.

Sursa AICI


Prostia sprintara de la Suceava-efecte generale
de Nicolae R Dărămuş
24/04/2010
Dacă ultima este echivalentul unui soi de sănătate "bazală" - la drept vorbind, chiar simpatică, întotdeauna la locul ei şi, prin toate astea, fără efecte generale - "prostia sprinţară" întrupează boala fără leac a prostiei , cancerul acesteia. O maladie ale cărei efecte mortale - atunci când "teafărul" bolnav este funcţionar public - nu se repercută asupra acestuia ci, paradoxal, duc la metastazarea socială cu exitul domeniului, asigurând întotdeauna prosperitatea prostului.

La întunericul acestor constatări a contribuit neprecupeţit lectura adresei nr. 3568/ 30.03 2010, emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, semnate de domnul "DIRECTOR COORDONATOR inginer Constantin PROBOTEANU" - cum scrie în încheierea textului cu pricina. Lângă o semnătură indescifrabilă şi vijelioasă, de persoană "importantă", numită politic pe funcţie.

Perla de logică şi conştiinţă a acestui funcţionar public a ajuns iniţial la Ministerul Mediului, constituind răspunsul amintitei instituţii guvernamentale, furnizat unui memoriu pe care l-am adresat ministrului Mediului , Laszlo Borbely. Tema memoriului era simplă: nişte liber-întreprinzători - patronii firmei Tabita Tour - "fraţi întru domnul" ( domnul $), au obţinut fără cea mai mică dificultate toate aprobările APM Suceava, pentru a construi patru hidrocentrale pe râul Neagra Broştenilor.

Râul amintit - printre ultimele situri naturale aproape intacte, excelent habitat pentru lipan, păstrăv şi lostriţă - drenează, hrănind totodată, un ecosistem forestier unde ursul, lupul, râsul şi cocoşul de munte rezistă pe vechile lor "piedestaluri" întru Domnul şi Creaţie. Asta, tocmai fiindcă acolo "mâna omului" încă "nu a pus piciorul" pe acceleraţii de buldozere şi excavatoare. Fraţii întru domnul dolar (altcumva, inocenţi credincioşi penticostali), au găsit de cuviinţă să toace oarece bani europeni, tocând şi echilibrul ecologic al regiunii.

Toate, la o vreme la care naţiunile luminate îşi conservă cu sfinţenie rămăşiţele ecosistemelor vitale (Suedia, de pildă, a desfiinţat numeroase hidrocentrale, readucând în albiile modificate, cu uriaşe eforturi financiare şi logistice, până şi bolovanii, spre a oferi păstrăvilor vechile adăposturi).

Dar, ce aflu eu de la ingineraşul politic Proboteanu? Cum că firma Tabita Tour a obţinut aprobările fiindcă "a parcurs la timp toate etapele procedurale", a "depus la timp toate documentele", a făcut public (într-un foarte onorabil ziar local) "anunţul privind solicitarea aprobărilor de mediu", iar lucrările "nu sunt în preajma unor arii protejate".

Fireşte, nu am să scriu că cel care a redactat textul este idiot şi că Proboteanu l-a semnat fără să îl citească, fiindcă aş fi acuzat de insultă. Pentru omuleţii ăştia politici însă, Lucrarea Celui de Sus pare a fi demnă de consideraţie doar dacă , în prealabil, ar fi fost declarată de alţii, la fel de inteligenţi, drept "zonă protejată".

Dar finis coronat opus, chiar şi când "opera" este una stupidă. Căci mai scrie omuleţul Proboteanu: "Pentru a fi analizat punctul de vedere al petentului, acesta ar fi fost firesc să fie adresat în perioada de parcurgere a procedurii de reglementare" şi "Considerăm că realizarea proiectului «Amenajare Hidroenergetică Neagra» nu va afecta grav şi pe termen lung ecosistemul de pe pârâul Neagra Broşteni".

Altcumva spus, chiar dacă am dreptate şi natura va suferi, nu contează argumentele, ele neajungând la timp. Fiindcă argumentele sunt, în mintea ingineraşului Proboteanu, doar "un punct". Pesemne că doar pentru atât e loc acolo...

Dincolo de agramatismul directorial firesc ("punctul de vedere" nu poate fi "adresat", doar petiţia putând face obiectul adresării) e limpede cât de tulbure este gândirea "pro natura" la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava: dacă un ipotetic pompier nu anunţă din timp riscul unui incendiu, acesta poate fi produs mai apoi cu acte în regulă.
Despre autorul acestui material puteti citi AICI 

Acest articol a aparut in Jurnalul National si poate fi citit AICI

sâmbătă, 8 mai 2010

D.N. 17 B - Crucea - Brosteni


Drum national pe valea Bistritei. Cu asemenea drumuri cine mai vine sa faca turism?

joi, 6 mai 2010

ANUNTURI SI RECLAME

VRETI SA VINDETI,SA INCHIRIATI,SA SCHIMBATI SAU SA CUMPARATI : AUTOMOBILE,IMOBILE,ELECTRONICE-ELECTROCASNICE,APARATURA FOTO-VIDEO,CALCULATOARE,CARTI,ANIMALE SI MULTE ALTELE ?

AICI ESTE LOCUL UNDE POTI SA FACI ACEST LUCRU.COMPLETEAZA FORMULARUL DE MAI JOS SI ANUNTUL TAU VA FI PREZENT PE ACEST SITE !


AICI SE PRIMESC ANUNTURILE DUMNEAVOASTRA!
Nume*
Adresa Email*
Titlu anunt*
Continut*
Nota: * marcheaza campurile obligatorii.

joi, 29 aprilie 2010

Orasul facut "la apelul de seara"

Umbland pe net si cautand ceva legat de Orasul Brosteni am dat de un articol ce m-a lasat tablou.Acest articol este transpunerea textuala a unei emisiuni difuzate de catre RadioTop Suceava si care are ca subiect relatarea facuta de domnul Gheorghe Flutur,presedintele Consiliului Judetean Suceava,referitoare la modul cum Comuna Brosteni s-a transformat in Orasul Brosteni.
Va prezint articolul

Oraşul cu WC în curte

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că a solicitat Guvernului României să includă cîteva localităţi din judeţul nostru în programul care să le permită să contracteze credite de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. În principal este vorba despre cele 8 comune care au fost făcute oraşe, la apelul de seară, în timpul Guvernului PSD. Ţin minte că în iarna lui 2003, parcă, am fost la Broşteni pentru a face un reportaj într-una dintre comunele care aveau să devină oraşe. La Broşteni era sărăcia de pe lume. Nişte blocuri din care se furaseră cărămizile stăteau să cadă, în faţa blocurilor care încă mai erau locuite se aflau nişte coteţe în care erau depozitate lemnele pentru încălzirea caselor, iar în centrul comunei erau întinse nişte mese răblăgite pe care fuseseră expuse mărfuri de proastă calitate de care nu se interesa nimeni. Într-un butic prăpădit o fată se încălzea la o sobă antică şi de demult, şi aştepta să vină cineva să cumpere un pachet de ţigări sau o pungă de pufarin, dar şi pe cineva care să-i facă o chemare în Italia, la muncă. WC-ul Primăriei se afla în fundul curţii şi cred că acum tot acolo e.

La vremea aceea, pentru a arăta Uniunii Europene că în România se trăieşte din ce în ce mai bine şi, deci, ţara noastră merită să fie primită în Uniune, autorităţile pesediste au măsluit nişte acte. Au scris în rapoarte că există nu ştiu cîte reţele de apă şi canal, că energia electrică a ajuns la becurile tuturor, că, în general, nivelul de civilizaţie a atins nişte cote ameţitoare. După aia, s-au făcut nişte referendumuri la care lumea nu prea a ştiut pentru ce votează şi, astfel, mai multe comune au obţinut statutul de oraş. Însă, acestea n-au mai putut primi fonduri europene pentru că nu mai erau aşezări rurale. În acelaşi timp nu au putut beneficia de fonduri de dezvoltare, şi pentru că erau oraşe, dar nu prea. Ţin minte că, la vremea aceea, unul dintre pesediştii care militau pentru transformarea comunelor în oraşe cu orice chip era Mihai Grozavu. În timpul Guvernului PSD, cel dintre anii 2000 şi 2004, domnul Grozavu a fost subprefect, dar şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Acum ar trebui ca cineva să plătească pentru înapoierea la care au fost condamnate comunele făcute oraşe la apel de seară. Dar, cine să plătească dacă domnul Grozavu nu mai are nici o funcţie? Pentru că, la noi, în cel mai rău caz, se plăteşte doar cu funcţia.

Articolul este insotit si de inregistrarea emisiunii pe care puteti sa o ascultati in playerul de mai jos.


Articolul a aparut in data de 28 iulie 2009 si se poate citi AICI

miercuri, 28 aprilie 2010

TV LIVE ROMANIA






duminică, 18 aprilie 2010

Cadrul natural. Date geografice Asezarea orasului Brosteni.


Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejmuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
* Cotargasi,
* Holda,
* Holdita,
* Frasin,
* Pietroasa,
* Darmoxa.

Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
* Calimani,
* Rarau,
* Budacu,
* Vf. Puzdra,
* Vf. Goia.
Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele.
Orasul Brosteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele:
* Neagra,
* Puzdra,
* Holdita,
* Cotargasi,
* Pietroasa,
* Barnar etc.

Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
* Brosteni,
* Borca,
* Crucea.

Fauna padurilor si a apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
* cerbi,
* capriori,
* ursi,
* mistreti,
* cocosi de munte etc.
iar, in apele repezi:
* pastravi,
* lipani,
* lostrita etc.

Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
* Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
* Piatra-Neamt,
* Bicaz,
* Tg. Neamt.

Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

Repere istorice

Atestare documentara si dezvoltarea orasului
Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii, o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

Resurse primare si secundare
Resurse de apa

Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
* Neagra,
* Holdita,
* Cotirgasi,
* Barnar,
* Pietroasa,
* Capra etc.

In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

Resursele de sol si minerale

Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
* minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
* baritina,
* uraniu si piatra de constructie,
* respectiv calcar.

Resurse cu valoare peisagistica

Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
* tufe de merisor,
* afin,
* bujorul de munte.

Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
* cerbi,
* capriori,
* ursi,
* mistreti,
* cocosi de munte.

iar in apele repezi:
* pastravi,
* lipani,
* lostrita.

Calitatea factorilor de mediu

* calitatea aerului - caracterul de munte al localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
* surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.

Pe raza localitatii este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.

* calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.

Capitalul antropic
Economia

Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,

* cresterea animalelor,
* transport,
* comert,
* turism etc.

Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

Industria
Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate. La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

Servicii.
Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de produse.

Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
* Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
* Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
* Cooperativa de Credit si Consum.

Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
* Orange,
* Vodafone,
* Cosmote

 
Design by Free WordPress Themes